AGERPRES relatează că al treilea contingent de pompieri români specializați în stingerea incendiilor de pădure pleacă duminică spre Grecia, pentru continuitatea misiunilor de monitorizare și intervenție derulate în ultimele două săptămâni. Modulul pornește terestru de la Unitatea Specială de Intervenție din Ciolpani și urmează traseul Giurgiu–Ruse–Sofia–Kulata–Salonic–Larisa–Nea Makri, în regiunea Attica.
În știrea reală este vorba despre o misiune serioasă, cu oameni antrenați și echipament greu. În versiunea satirică ZMEU, convoiul are și o misiune secundară: să demonstreze că poți traversa jumătate de Balcani cu apă pentru incendii, dar tot trebuie să negociezi cu un sens giratoriu făcut pentru scutere.
Drumul Ciolpani–Nea Makri, cu oprire la fiecare hartă
Ruta trece prin România, Bulgaria și Grecia, până la localitatea aflată la aproximativ 25 de kilometri nord-est de Atena. Este un drum lung, calculat pentru un schimb de echipaje și pentru continuitatea intervențiilor. În caricatura noastră, GPS-ul nu mai afișează distanța, ci răbdarea: o linie albastră traversează frontiere, munți și litoral, apoi se învârte disciplinat în jurul unei amfore uriașe.
Șoferii pompierilor rămân calmi. Au văzut drumuri înguste, serpentine și situații în care fiecare minut contează. Amfora, însă, are prioritate turistică. Nu arde, nu fuge și nu cere apă, dar ocupă exact mijlocul sensului giratoriu. Convoiul o ocolește cu precizia cu care un echipaj caută marginea unui focar, iar drona din mașina de comunicații supraveghează operațiunea ca pe o intervenție internațională.
Cisterna de 30.000 de litri și singurul obstacol uscat
Tehnica deplasată în Grecia cuprinde două autospeciale pentru incendii de pădure, cu capacitate de 3.000 de litri, o autospecială de 5.000 de litri, una de mare capacitate de 10.000 de litri și o cisternă de 30.000 de litri. Lor li se adaugă o autospecială de primă intervenție și comandă cu sistem fără pilot, o autospecială de comunicații, un microbuz, un camion cu container și un vehicul utilitar de teren.
Pe hârtie, este un mic oraș mobil. În desenul nostru, cisterna ar putea uda dealul dintr-o singură mișcare, dar șoferul o parchează la milimetru lângă amforă, fiindcă Grecia are nevoie și de salvatori, și de patrimoniu. Niciun litru nu se pierde. Doar câteva secunde se consumă pentru ca rezervorul să nu devină, din greșeală, exponat arheologic.
După sosire, echipajele preiau tehnica deja dislocată și intră în sectoarele repartizate. Misiunea nu este o excursie cu girofar, ci o rotație care păstrează oamenii și utilajele disponibile atunci când focul schimbă direcția.
De la Șușara la Nea Makri, pompierii fac echipă peste granițe
În paralel, modulul românesc a continuat să lucreze în zona localității Šušara din Serbia, unde pompierii au realizat un culoar de protecție de aproximativ 800 de metri într-o pădure de conifere. Au îndepărtat materialul vegetal, au lucrat la nivelul litierei și au răcit focarele ascunse. În funcție de situație, echipajele române au format echipe comune cu pompieri din Serbia și Germania.
În satira noastră, culoarul de protecție primește și bandă de urgență, ca să nu se blocheze cu uscături. Este o glumă despre birocrația drumului, nu despre gravitatea incendiilor. În realitate, fiecare metru curățat înseamnă timp câștigat pentru pădure și pentru oamenii din apropiere.
Al treilea contingent pleacă astfel cu rezervoare mari, drone și o disciplină care nu are nevoie de aplauze. Dacă întâlnește un sens giratoriu cu amforă, îl va ocoli. Dacă întâlnește focul, nu-l ocolește deloc.
