Dragoș Pîslaru a răspuns sâmbătă criticilor la adresa Planului Național de Redresare și Reziliență cu un bilanț greu de băgat într-un singur biblioraft. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene spune că PNRR nu a distrus România, ci a finanțat modernizarea ei. În lista prezentată apar gospodării cu panouri solare, clădiri de patrimoniu salvate și servicii sociale mutate în era digitală. La noi, vestea a produs o reacție firească: dosarul cu șină a cerut azil politic.
Modernizarea a intrat pe acoperiș
Potrivit bilanțului citat de ministru, 71.000 de gospodării au primit panouri solare sau sisteme de stocare, iar mai mult de 50.000 dintre ele aparțin unor persoane vulnerabile. Alte 14.000 de locuințe au fost renovate energetic și dotate cu panouri. Pentru aceste investiții au fost decontate 5,36 miliarde de lei. În satul românesc, soarele a devenit astfel coleg de plată: nu cere adeverință, nu solicită copie după buletin și nu te trimite la ghișeul de alături.
Caricatura noastră pune această modernizare în decorul potrivit: un sat transilvănean cu acoperișuri fotovoltaice, o biserică de lemn restaurată și un chioșc digital unde oamenii își rezolvă treaba fără să alerge după trei ștampile. În prim-plan, ministrul arată mândru spre rezultate, în timp ce un dosar uriaș, legat cu fundă roșie, alunecă pe un tobogan improvizat către o pubelă simplă. Dosarul nu dispare; doar învață, în sfârșit, să coboare singur.
Patrimoniul nu mai stă cu mâna întinsă
Lista PNRR include 220 de obiective de patrimoniu restaurate, consolidate sau modernizate: biserici de lemn, mănăstiri, cetăți, castele, conace și sate cu arhitectură tradițională. Au fost construite sau restaurate și cinci muzee și memoriale. E o schimbare de perspectivă pentru clădirile istorice, care până acum erau tratate ca rudele acelea chemate la masă doar când se face fotografia de familie.
În varianta cu finanțare europeană, zidurile primesc consolidare, iar memoria primește un acoperiș care nu mai negociază cu prima ploaie. Satul din caricatură nu arată ca un decor de muzeu: florile sunt udate, oamenii folosesc tehnologia, iar biserica nu mai ține schelele drept mobilier permanent.
Ghișeul a învățat să clipească
La Ministerul Muncii, Pîslaru enumeră digitalizarea serviciilor de la Inspecția Muncii, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială. Sistemul Casei Naționale de Pensii Publice a fost finalizat și integrat cu alte sisteme, iar 4.000 de persoane cu dizabilități au fost dezinstituționalizate. Au mai fost finanțate 124 de centre de zi pentru copii, 28 de centre comunitare pentru persoane cu dizabilități și 41 de centre pentru vârstnici.
Aceste cifre nu rezolvă peste noapte toate drumurile, cozile sau formularele, dar arată direcția: serviciul public trebuie să ajungă mai aproape de om decât este omul obligat să ajungă la serviciu. În satul nostru, tânăra de la chioșcul digital îi arată unui cuplu cum se folosește ecranul, iar doi seniori țin tabletele ca pe niște farfurii cu sarmale. Se vede că tehnologia a intrat în comunitate, dar nu i-a cerut nimănui să renunțe la accent.
Ministrul spune că reformele nu se fac pentru interese de moment, ci pentru un stat mai echitabil și mai eficient. Poate că aceasta este proba cea mai serioasă: modernizarea nu mai este doar o promisiune pe o mapă, ci un acoperiș care produce energie, o clădire care rămâne în picioare și un ghișeu care răspunde înainte să apuci să întrebi dacă mai trebuie o copie. Dosarul cu șină, trimis pe tobogan, privește toate acestea și își dă seama că în România până și birocrația poate fi reformată dacă îi găsești panta potrivită.
Sursa factuală: AGERPRES, „Pîslaru: PNRR nu a 'distrus' România, a finanțat modernizarea ei”.
